Razna

Pamantul e in calduri! Soarele ne trimite si ne izbeste cu raze puternice, orbitoare si necrutatoare. Organismul ne innebuneste, incercand sa faca fata termoreglarii. Totul se topeste, se descompune si miroase. Miroase a suprasolicitare si a viata in exces. Sau a moarte. Soarele intalneste moartea si face constatarea ca un adevarat agent in actiune. Ne informeaza simturile.

Hormonii au luat-o razna, nu mai pot fi controlati de vointa si ambitie. Apa curge de pe noi, dar noi ardem de dorinta. Ochii se intalnesc, privirea coboara timida, legaturile se infiripa. Vara ne aduce iubirea. E inclusa in programul verii. O iubire ca o capsuna dulce, aromata, rosie, proaspata si numai buna de ingerat. Sau poate e doar o iluzie a iubirii. O fantasma a simturilor, care au reactionat prea repede la impuls. Cum va da racoarea, va fi dat verdictul final.

Pasarile intretin simfonia verii. Agitate, binedispuse, bine hranite de natura si de om, ne obosesc ca niste cate care tin sa iasa in evidenta cu orice pret.

Pamantul cere apa des. Are febra continuu. Delireaza de atata viata, floare, frunza in exces. Le-a pierdut numarul si el.

Copiii sunt in vacanta, se joaca, se bucura, urla, vor, cer, parintii pe langa ei nervosi, usor neintelegatori, suparati pe timpul pe care nu-l pot stapani. Un timp care le aduce experienta si le imbatraneste corpul.

Marea e o curva. Ii primeste pe toti in patul ei. Satisface corpuri incinse de caldura fara exceptie.

Marea e casatorita cu Cerul si Pamantul. Dar vara si ea o ia razna! Si soarele da impresia ca doarme in ea si se ridica din ea. Imi miroase a mare si totusi nu sunt langa ea..