Un caz trist

Zilele astea ma gandesc serios la un concediu. A trecut vara si eu tot pe baricadele muncii ma regasesc. Parca imi vine sa o iau la fuga undeva in pustiu si sa zac fara sa ma gandesc la nimic. Am fost la vreo 10 agentii de turism ieri si azi. In septembrie aproape tot e luat. Au ramas numai ciurucurile. O sa ma gandesc serios unde pot scapa de tot.
Aseara cu ofertele de excursii in mana, asteptam un prieten cu care sa le analizam pe cele care au mai ramas de luat in calcul. M-am asezat pe o banca langa un cersetor. Merg intotdeauna pe ideea ca daca nu faci rau, nu ti se face nici tie. Doar daca e ceva patologic. Atunci nu mai e nimic de facut. Mi-am aprins o tigara. Colegul de banca imi cere un foc. Fumam in paralel. Cuvinte foarte scurte. Nu mi-e teama deloc. Dar n-a rezistat foarte mult fara sa nu vorbeasca. Tigara parca cerea dialog. Avea multe pe suflet. Era inginer proiectant si il parasise familia pentru ca nu mai avea bani. Aceeasi meserie ca tata m-am gandit. In schimb la noi in familie, tata a fost cel care ne-a parasit. De fapt nu vreau sa vorbesc despre asta. Individul isi pierduse locul de munca dintr-o intamplare total aberanta. Se pare ca ii spusese cineva sefului sau ca nu-si vede de treaba si ca barfeste toata ziua. Ciudat e ca rezultate bune pe proiecte avea. Nu se putea pune totusi la indoiala faptul ca nu era constiincios. Cel putin asa pretinde el. Si totusi seful l-a dat afara pe niste fundamente discutabile si imposibil de demonstrat...Si uite asa o familie s-a distrus. Institutia casatoriei s-a dus dracului de data asta. Juramintele lor s-au spulberat in lipsa de paine pe masa. Iar nevasta ii pretindea ca de fapt el nu mai vrea sa munceasca. Cred ca e o tampita care nu intelege ce inseamna timpurile astea. La mine la serviciu adversarii stau cu ochii pe mine de luni intregi doar-doar mi-o scapa ceva din neatentie. Cu cat ridici nivelul, cu atat pretentiile sunt mai mari. Apoi a schimbat subiectul..Am ajuns la subiecte cu pictori impresionisti si multe altele..Iar eu aveam in mana oferte de excursii...Mi-a fost asa jena...Nu era corect, dar din pacate nu aveam cu ce sa-l ajut. Pot doar sa sper ca fiecare va primi intr un final ce merita. Apoi a venit amicul meu si am plecat...