Interviu Placebo

Azi dimineata pe la 5 juma evident n-aveam somn. N-aveam chef nici sa citesc. Deschid televizorul in cautare de ceva interesant. Mare tampenie mi se pare televizorul asta. Posturile romanesti erau cu toate emisiunile in reluare. Plictisitor. Ce sa-i faci, reclama la ora aia nu costa mai nimic pentru ca numarul de telespectatori e mort si astfel de unde sa-ti scoti cheltuielile de productie pentru o emisiune sau un film interesant?
Intr-un final, gasesc pe M6 un concert privat Placebo din Paris. Inregistrat evident. Nu e cazul sa exageram cu pretentiile. Live. Suna incredibil. Nu sunt fana Placebo, dar nu poti sa nu te bucuri cand vezi ca mai exista si muzica de calitate. Performanta muzicala. Acum imi pare rau ca nu m-am dus sa-i vad cand au venit in Bucuresti. Se termina concertul si urmeaza un interviu cu membrii formatiei intr-un separeu. Apare o jurnalista frantuzoaica fardata cat se poate de natural, cu o hartie in mana pe care evident erau intrebarile pregatite dinainte. Totul decurge firesc. Nimic iesit din comun, un dialog simplu cu intrebari normale pentru niste indivizi care se bucura de un succes enorm peste tot in lume. Sa nu uitam ca Placebo a vandut aproape un milion de albume in UK si peste 10 milioane in toata lumea. Dintre membrii formatiei cel mai mult vorbeste evident solistul Brian Molko, care stie foarte bine franceza, fiind nascut in Belgia. E fascinanta combinatia de culturi a formatiei. Cred ca de aici li se trage succesul: Brian belgian, Stefan Olsdal, chitaristul, e suedez, iar Steve Forrest trebuia sa fie neaparat american, nascut in California. Un amestec interesant de culturi, dar si de orientari sexuale, Brian bisexual, iar Olsdal homosexual.
La un moment sunt intrebati de unde cred ca le vine notorietatea. Brian raspunde ca exista intotdeauna o mare atractie pentru lucrurile interzise si atipice. "E nevoie sa fim exhibitionisti".
De asemenea, in interviu, sustin cu fermitate importanta disciplinei in procesul de creatie. "E nevoie de multa munca, de organizare si de creatie. Noi nu putem trai altfel. Acesta reprezinta un stil obligatoriu pentru evolutie, mai spunea Molko.
O alta problema importanta pe care au adus-o in discutie este cea a celebritatii. "Peste tot vedem goana dupa celebritate. Acesta este scopul pentru care majoritatea artistilor fac ceva. Vor sa fie apreciati si sa iasa in evidenta de cele mai multe ori fara sa munceasca prea mult. Sunt multe astfel de cazuri."
Cand vorbesc cei de la Placebo despre celebritate cu atata modestie, ei care au cunoscut-o din plin si nu i-a imbatat, ma gandesc ce reprezinta de fapt celebritatea la noi, in Romania. Nu cred ca noi avem celebritati. Parca nimeni nu face nimic. Sau face doar pentru a fi recunoscut pe strada cand isi ia ciunga de la magazin. Prea putine exceptii. Prea putina calitate, multa aparenta si munca ioc. Mai bine am lasa la o parte aceasta disperare dupa notorietate si am descoperi de fapt ce ne reprezinta cu adevarat si care e unicul mijloc de exprimare fara de care nu putem trai. Pentru unii e muzica, pentru altii teatrul, pentru ceilalti, domenii care nu tin de mediul artistic. Important e sa te daruiesti total si sa muncesti foarte mult...incoronarea vine dupa merite...