O dimineata dulce, lenesa si moale. Am avut un somn nelinistit cu fragmente reale din viata mea prinse de inconstient de care ma tem de mult timp. Un puternic miros de ranced mi-a obosit narile si mi le-a excitat senzitiv pana cand am deschis ochii. Mi-am dat seama brusc ca e tarziu si ca totusi ar trebui sa ma ridic din pat. Raze de soare jucause si neastamparate se prosteau pe geamul meu, facandu-ma geloasa pe curajul lor copilaresc. Imi simteam corpul ca dupa o lupta grea cu mine insami, in care nu exista nici un invingator si nici macar o amintire care sa-mi aduca aminte de motiv real al luptei. Mi-am baut cafeaua in compania dragului meu caine care ma privea intrebator si care era curios sa vada ce urmeaza sa fac. Imi zvacneau muschii si imi tremurau picioarele de parca ma aflam in fata Mortii deghizata hazardant si inselator fara sa se uite in oglinda. Apoi mi-am aprins o tigara pe care am fumat-o cu cea mai mare pofta, privind fumul care se inalta reflectandu-se in geam. Si poate ca totusi asta e viata cea mai frumoasa. Inchis intr-o cutie a gandurilor doar cu tine insuti mereu. Fara confuzii, fara lupte prea mari si fara oameni....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu