Razboiul sexelor

Regret un singur lucru pe pamant si acela este ca nu m-am nascut baiat. E o abordare a vietii care mi-ar fi placut mai mult. Preferam sa fiu si un dobitoc de care sa rada toti pe strada ca are fata de prost si cred ca tot m-as fi simtit mai multumita. Se poate sa fie o dorinta slab motivata ca si a unei femei care isi doreste parul cret cand vede ca il are perfect drept. Sincer nici nu vreau sa caut prea multe explicatii. Sexul mi-a fost stabilit deja si nu am de gand sa mi-l schimb. Dar mi-am spus si eu marele regret...
Dar sa intram in subiect. Emanciparea femeilor e un subiect la moda. E o problema in plin curs de desfasurare. Citeam saptamana trecuta un bestseller in America de prin anii 70' al lui Nancy Friday, "Fantasmele erotice ale femeilor", o carte care trebuie sa recunosc, m-a facut sa rosesc putin desi nu sunt timida si care la vremea respectiva a fost ca o voce a tuturor femeilor din America si poate nu numai, care pana atunci nu au avut curajul sa spuna lucrurilor pe nume. O sa incerc sa fiu foarte succinta in prezentarea cartii. Autoarea isi fundamenteaza cartea pe scrisori primite de la diverse individe, care isi povestesc experientele sexuale mai neobisnuite sau doar fanteziile pe care le au evident, studiu initiat de autoare prin articole in diverse ziare. Tragand linie, ideea cartii e ca femeile ar trebui sa recunoasca ca au fantezii erotice ( asta in cazul in care au evident), pentru ca imbunatatesc relatiile de cuplu si le scot din monotonie si ce mi se pare cel mai interesant e ca ele in mare ar trebui sa ramana la stadiul de fantezie si sa nu fie neaparat puse in practica. Sincer am stat in mare cumpana daca o astfel de carte ar fi avut succes in Romania in acei ani. Cu siguranta autoarea ar fi fost impuscata pe loc. In schimb americanii aveau mare libertate de opinie si atunci. Punerea pe tapet a unor astfel de intrebari e o mare provocare pentru societate si problemele ei.
Interesant mi se pare sa avem o imagine de ansamblu a femeilor din lume. Vorbeam cu un prieten zilele trecute care de-abia se intorsese din Arabia si-mi povestea cat de groaznic e ce se intampla acolo cu femeile. Reusesc sa faca o scoala elementara de cateva clase, in care de-abia invata sa scrie si sa citeasca, si apoi pe la 13-14 ani maximum incep sa se marite si sa aiba copii si cam asta le-a fost viata. Nu ies in lume, nu fac nimic. Nici miscare nu fac. Si arabii sa nu uitam cat de bogati sunt. Oare ele povestesc cuiva fanteziile lor? Evident ca nu le e permis de sistemul in care se dezvolta. Cred ca de fapt aici stau diferentele dintre femei si barbati si evident nu la cele de sex ma refer. Barbatii au iesit in fata de la inceput in orice era, si-au manifestat puterea sau forta fizica. De intelect pe atunci nu era cazul. Femeia a stat intotdeauna in umbra cu burta la gura si cu lingura in mana. Si ca sa continuam turul sa ne imaginam in Africa care e situatia, unde saracii de-abia au ce manca, ca sa nu mai vorbim de educatie. Care e mai curajos fuge la mai bine si cu siguranta sunt putine femei. America sta cu siguranta cel mai bine. Acolo felul in care se pune problema ne cam depaseste.
Aceasta emancipare a femeilor vine automat odata cu dorinta de a fi independente, de a fi pe propriile picioare. De acolo a inceput. De la nevoia de bani si de intretinere pe propria piele. Marea competitie dintre barbati si femei pe toate planurile abia a inceput. Vrem putere, vrem sa avem control si influenta. Iar din punctul meu de vedere, oricat de feminista as fi, cred ca e o lupta pe care o pierdem din start in fata barbatilor. Sa luam un altfel de exemplu. Cum e privita in Romania o femeie care sa zicem ca intr-un grup de prieteni simte nevoia sa isi povesteasca ultimile experiente sexuale sau sa insire toti barbatii pe care i-a avut? Si sa mai adaugam ca nu sunt din cele mai obisnuite experiente? Sunt sigura ca prost, indiferent daca sunt sau nu prietenii ei. O alta abordare se refera la domeniile profesionale. Evident e ca in elita mondiala se afla mai multi barbati decat femei... Poate parea ca exemplele nu au nicio legatura intre ele, dar mie mi se pare ca au. Ideea e ca barbatului i se permite orice. Lumea e mult mai obisnuita cu sinceritatile barbatilor, decat cu cele ale femeilor, pentru ca au senzatia ca li se cuvine totul. Si intr-un fel li se cuvine totul pentru ca in mainile lor s-a dezvoltat lumea. Au pus caramida cu caramida. Inlantuirea de generatii a dus la formarea barbatului. Cu fiecare noua generatie s-a completat. Prea putine femei au putut sa ridice un deget in vremurile grele. Ioana d'Arc? Maria Tereza? Prea putine exemple marcante in istorie. Femeile au inceput prea tarziu emanciparea. Si oricat de mult am alerga, intervalul de timp pierdut nu se mai poate recupera in fata barbatilor...