Dulce dulce

M-am trezit destul de tarziu astazi. Mi-am baut laptele cu cafea, am mancat un fursec si am iesit sa fac o plimbare. N-am vazut nimic demn de a-mi atrage atentia. Nu era nimic de admirat. As fi avut chef sa citesc un ziar, dar stiam ca nu s-a intamplat nimic deosebit in ultima perioada si am renuntat. M-am intors acasa, unde mirosea a prajituri in plina preparare, intrucat mama nu avea altceva mai bun de facut.
Am citit putin din Decameronul ca sa vad unde au ajuns cu povestirea cei 10 tineri italieni.
Apoi, m-am gandit la Audrey Tautou, o actrita care-mi place foarte mult si am intrat iarasi in atmosfera frantujilor cu doua filme: Un long dimanche de fiancailles (2004) si Hors de prix (2006). Imi plac francezii si ador Franta. Poate si pentru ca am facut liceul francez si am fost educata astfel. Parisul mi se pare un oras de vis, unde as avea la ce sa ma benoclez mult timp fara sa vad aceleasi chestii. Foarte mult dulce. Filmele de care am amintit sunt geniale, merita vazute de admiratorii dulcegariilor.
Am stat o saptamana in Paris acum doua veri si m-am plimbat cu metroul singura doar doar o sa invat care cum e treaba cu arondismentele alea. Pana una alta io nu stiu sa merg cu metroul nici in Bucuresti. Tocmai asta este farmecul. Misterul, fir-ar sa fie de mister Simona. Nu-l vezi rostul niciodata..:))Un oras daca are cu ce sa te cucereasca, trebuie s-o faca noaptea. Parisul te fura in orice moment.