joi, februarie 19, 2009

Unde esti prietenie?


Caut ceva in tolba mea de amintiri, pe care o s-o port vesnic in spate. Si gasesc. Mi-e foarte dor de intrebarile alea dragutze si inocente, cu mana luata in mana celuilalt: "Vrei sa fii prietena mea?" sau "Vrei sa fii prietenul meu?". Bine a doua nu prea era asa de utilizata in timpurile la care ma gandesc eu, se presupunea ca fetitele sunt cuminti si au mai putina initiativa. Imi amintesc ca eram in clasa a cincea si imi placea de un coleg. Si lui de mine. Si ca sa nu ne vada nimeni, ce-am zis noi, ne ascundem cumva. Si ne-am bagat in dulap si ne-am sarutat. Bine a fost singura ocazie dintre noi. Apoi ne-am intimidat. Din pacate personajul de care vorbesc, a inceput sa aiba preferinte masculine momentan. Sper ca nu si-a dat seama atunci ca fetitele nu sunt de el.
Lasand dragalasenile la o parte, de care credeam ca o sa ma bucur mereu, chiar si in lumea adultilor, sa trecem la lucruri mai serioase. Recunosc, nu sunt o individa cu foarte multi prieteni si n-am fost niciodata. Cert e ca nici nu-mi doresc prea multi prieteni. De ce nu-mi doresc? Pentru ca nu exista o prietenie absoluta. Nu exista acea vesnica intelegere, e ca o relatie de dragoste care nu dureaza vesnic, ci se mai si consuma. Asa vad si prietenia. Se pierde la cotitura cu prima ocazie. Daca dureaza de ceva ani, e cu regret si mai mare, cand se produce ruptura. Din nefericire, la un moment dat tot iti vei da seama ca persoana pe care te poti baza oricand, esti tot tu. Ca tie iti poti spune cele mai multe secrete, fara sa fii tentat sa le mai impartasesti si altora.
Apoi, nu cred in prietenia sincera dintre un barbat si o femeie, care sa implice doar atat. Indiferent daca se intampla dupa doi ani sau mai mult, sau mai putin, doua persoane de sex opus la un moment dat tot se vor trezi cu pantalonii in vine.
Prieteniile care dureaza se formeaza ori in liceu, ori in facultate, si evident excepteaza conditiile de mai sus. Am mai observat un aspect. E foarte rara o prietenie intre un provincial si un bucurestean. Si mai ales in anii de inceput ai provincialului. Au o impresie foarta proasta despre noi si nu se leaga si cu asta basta. Cert e ca incet incet o sa devenim de un maxim egoism, iar prieteniile noatre vor fi intretinute prin webcam si prin discutii la telefon....

5 comentarii:

  1. nu cred ca tot timpul ai gandit asa..acum esti putin pesimista pt ca cel mai probabil ai suferit o deceptie? prietenia si iubirea absoluta exista dar o traiesc putini oameni..expresia "carpe diem" e inteleasa gresit de foarte multe ori din pacate...

    RăspundețiȘtergere
  2. Sa stii ca mi se spune f des ca sunt pesimista, desi ma bucur f mult de viata si nu arat ca as fi altfel. Da asa vad eu o rel de prietenie din zilele astea din pacate..

    RăspundețiȘtergere
  3. eh uite un strop de zambet :) chiar daca nostalgic
    si eu am ceva dragut de la tine sa stii :)
    mai trec pe aici

    RăspundețiȘtergere
  4. un sarut, o imbratisare, o tinere de mana ca in poza aia :) lucruri care se evapora si care totusi raman :)

    RăspundețiȘtergere